Revista Cinema

Film artistic romanesc-Secretul lui Bachus-1984

2012-01-28T03:30:00.000+02:00

Victor, un ziarist incisiv, descopera o serie de nereguli intr-o intreprindere agricola de stat. Investigatiile temerarului jurnalist vor scoate la iveala potlogariile comise de catre responsabilul unei unitati de desfacere a vinului, supranumit Bachus. Desi ajutat de un numar impresionant de acoliti, Bachus nu-si va putea ascunde la infinit infamul secret. Marele Bachus, are o fiică căreia vrea să-i îndeplinească toate capriciile. Această fiică, are o inimă în care se înfiripă iubirea pentru ziarist. Acesta profită de pe urma acestui sentiment, ajunge să fie cel mai de încredere om, al poreclitului, Bachus, zeu al vinurilor....Directorul ziarului unde lucra Victor, este un tip care primind telefoane, de mai sus, scoate unele articole editate de ziarist. Şi la acest caz, cu Bachus, se sperie într-o oarecare măsură, şi ca un bun director, obosit, dispare în concediu.

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 10

2012-01-28T03:20:00.000+02:00

Filmul romanesc de aventuri "Pistruiatul", scris si regizat de Francisc Munteanu, cu mare priza la public la momentul aparitiei in 1973 si care poate fi urmarit si astazi cu aceeasi placere si interes, este cea mai difuzata productie de televiziune romaneasca din toate timpurile. Subiectul se desfasoara in jurul miscarii ilegalista comuniste care pregatea la 1944 ziua marii eliberari. In cursul acestor evenimente, "Pistruiatul", personajul principal interpretat de Costel Baloiu (ajuns un erou printre tinerii de atunci), trece printr-o serie de aventuri incredibile incercand sa ajute ilegalistii in lupta lor impotriva regimului, printre care Andrei (Sergiu Nicolaescu), tatal sau (Vistrian Roman) sau profesoara sa de istorie (Reka Nagy), ajutat la randul sau de cel mai bun prieten, cainele Calu. Avand o distributie de exceptie, dintre care amintim aici pe Draga Olteanu Matei, Margareta Pogonat, Ion Dichiseanu, Constantin Codrescu, Florin Tanase, Haralambie Boros, Zephi Alsec, ramane unul din cele mai iubite si vizionate seriale romanesti.

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 9

2012-01-28T03:19:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 8

2012-01-28T03:17:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 7

2012-01-28T03:16:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 6

2012-01-28T03:14:00.002+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 5

2012-01-28T03:13:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 4.

2012-01-24T21:20:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 3.

2012-01-24T21:13:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 2.

2012-01-24T21:11:00.000+02:00

Film Serial Romanesc-Pistruiatul-1973-episodul 1.

2012-01-24T01:23:00.001+02:00

Film artistic romanesc-Columna-1968

2012-01-22T02:43:00.000+02:00

In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc. Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie extraordinara recompune dramatic nasterea poporului roman prin destinele catorva eroi reprezentativi.
Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969.

Film artistic romanesc-Duminică la ora 6-1965

2012-01-20T02:49:00.001+02:00

România, anul 1940. Un băiat întâlneşte o fată. Se îndrăgostesc, fără a şti însă care este adevărata identitate a celuilalt. Amândoi luptă pe ascuns împotriva fascismului, ducând o viaţă palpitantă, dar periculoasă. Crezurile lor vor avea un important efect în evoluţia iubirii lor pline de probleme. Realitatea este împotriva ei... Două linii paralele care se întâlnesc pentru o secundă numai pentru a se distanţa din nou, pentru totdeauna.
Un film despre o dragoste nefericită de adolescenţă, un film în care adevărul istoric al anilor în care se petrece acţiunea se răsfrânge limpede în expresia relaţiilor dintre doi oameni care se iubesc. Eroii iau parte la o luptă ilegală, sensul activităţii lor dezvăluindu-se în evoluţia chinuitoare a raporturilor dintre ei, în dragostea lor inevitabil nerealizată.
"Duminică la ora 6" i-a oferit operatorului Segiu Huzum posibilitatea şă-şi etaleze măiestria în imaginea filmului de ficţiune. După trecerea timpului, aproape 40 de ani, putem afirma cu certitudine că în ciuda partiturii dramatice a filmului şi a contribuţiei regizorale a începătorului în regia de film, Lucian Pintilie, "Duminică la ora 6", nu ar fi avut impactul artistic evidenţiat de presa vremii, dacă imaginea sa n-ar fi fost semnată de Sergiu Huzum.

Festivaluri: Cannes 1966, Mar de Plata 1966, Mamaia 1068
Premii: Marele premiu Youth's International - Cannes 1966, Premiul special al juriului, Premiul special al juriului criticilor - Mar del Plata 1966

Traiasca Romania !

2012-01-18T19:37:00.001+02:00

Strofa întâi
Dacă ne-nfruntă munţi cu munţi ne vom bate,
Pentru lumina ţării şi pentru libertate,
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus,
Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus.
Jurăm credinţă luptei oricât ar fi de grea,
Jurăm că pentru ţară şi viaţa ne-o vom da,
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a doua
Dar ţara nu ...
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curăţăm tot răul din viaţa româniei,
Că noi sîntem partidul şi ţara omeniei,
Puterea de ... muncii că ei sînt mari şi tari,
Nou sântem patrioţii revoluţionari,
Avem contract pe viaţă cu visul şi cu glia,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a treia
A noastră este ţara, o moştenim deplin,
Va trebui, întreagă, s-o dăm celor ce vin,
La cei născuţi şi astăzi şi mâine şi poimâine,
Nici păine fară muncă, nici muncă fără pâine,
Nici călăreţi pe aer, nici cai fără călări,
Nici ţară fără lume, nici lume fără ţări,
Să crească-n lume pacea, dreptatea, bucuria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a patra
Trăiască municitorii, tăranii, cărturarii,
Trăiască demnitatea cea fără de avarii,
Dacă renunţi la luptă n-ai ce să mai aştepţi,
Nimica nu se face-n poziţie de drepţi,
Să facem românia prin toţi şi pentru toţi,
Un teritoriu liber deorice prejudecăţi,
Să fie al nostru dreptul şi a noastră datoria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a cincea
Jurăm din milioane de inimi şi destine,
Din orice fel de sânge ne murmură în vine,
Jurăm bătrân şi tânăr, femeie şi bărbat,
Credinţă româniei, necondiţionat,
Că ţara-i bogăţia ce vejnic ne rămâne,
Şi glasul ei ce îndeamă deşteaptă-te române,
Nu ne-nspăimântă nimeni cu forţa sau cu sila,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască Ceauşescu, partidul şi poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.

Strofa a şasea
Sîntem de e nevoie, o ţară de soldaţi,
Sîntem de e nevoie, un lanţ de munţi Carpaţi,
Durerea tări noaste facută-i să ne doară,
Ne place libertatea ca oameni şi ca ţară,
Şi soarele dreptăţii să lumineze sfânt,
O ţară în roşu, galben şi albastru pe pământ,
Acesta-i viaţa noastră, aceasta ni-i tăria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască trïcolorul.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Film artistic romanesc-Pruncul, petrolul şi ardelenii-1981

2012-01-05T03:14:00.000+02:00

Cei trei frati ardeleni vor sa se intoarca in tara, dar unul dintre ei se casatoreste si, deoarece sotia urmeaza sa nasca, vor cumpara o ferma. Au ca vecini niste maghiari veniti din Ardeal. Intre cele doua familii se nasc dispute datorita cultului fiecareia pentru Avram Iancu sau Lajos Kossuth. Totusi, cand sunt atacati de banditi, se vor uni.
"Ilarion Ciobanu a aflat tot despre bacele Traian asa incat el este abia acum, cu farmec si o candoare inegalabila, acel bace puritan, bland, promitator de palmi pe care din cand in cand le mai si traje, increzator in lume si banuitor pe viata, care viata nu poate fi inchipuita astfel decat inapoi la Poplaca." -Eva Sirbu -1981 (Cinema)

Film artistic romanesc-Artista, dolarii şi ardelenii-1980

2012-01-05T03:06:00.000+02:00

Prins in farmecele cantaretei Anabelle, Traian vrea sa se insoare, fara sa stie ca, de fapt, fata isi ajuta complicele sa sparga o banca. In cheie mai mult grava decat parodica, continua peripetiile celor trei eroi care au inceput sa o rupa binisor pe englezeste, desi Traian le tine americanilor cursuri de democratie in ardeleneste. Filmul are cai si canonade, cum ii sta bine unui adevarat western, ba chiar si un duel final cu sabii, contributie neaosa la dezvoltarea genului."Piesa se joaca pe umerii bacelui Traian indragostit fulgerator de o aia despre care crede, in curatenia lui poplaceana, ca-i fata cuminte, da' n-a avut noroc, saraca!... Spectacolul nu mai este atat poc-poc-ul cat tronc-ul bacelui - magnific Ilarion Ciobanu, tapan sub mita si turtit cu sub amorul pentru frumoasa Anabell." -Eva Sirbu -1980 (Cinema).

Film artistic romanesc-Profetul, aurul şi ardelenii-1978

2012-01-05T00:57:00.000+02:00

La sfarsitul secolului XIX, doi frati ardeleni, mohoratul Traian si mucalitul Romulus, pleaca in America in cautarea celui de-al treilea frate, Ion, emigrat mai demult. Sosind intr-o tara si intr-un oras necunoscut, Cedar City, cei doi, care nu stiu engleza, provoaca cele mai neasteptate incurcaturi. Ei vad fotografia fratelui lor peste tot si cred ca a ajuns un "om mare". Dar autoritatile si mai ales profetul Waltrope, seful sectei mormonilor, ii intampina cu ostilitate. Abia dupa ce il intalnesc pe Ion, ei vor intelege ca fratele lor a devenit un fel de justitiar, care ii apara pe cei nedreptatiti de Waltrope si oamenii lui, care obisnuiau sa-si insuseasca abuziv o parte din aurul cautatorilor.Primul western romanesc. Filmul este primul dintr-o trilogie care va mai cuprinde: "Artista, dolarii si ardelenii" (regia Mircea Veroiu) si "Pruncul, petrolul si ardelenii" (regia Dan Pita).

Film artistic romanesc-Am fost saisprezece-1979

2012-01-04T04:08:00.001+02:00

A fost august 1944. Românii au întors armele împotriva aliaţilor de atunci, împotriva sistemului nazist ce vroia să stăpânească lumea.Armata română ajutată de noi aliaţi, alungă trupele germane de pe teritoriul ţării şi înaintează, eliberând şi alte naţiuni cotropitoare. Războiul continuă...Luptele au loc şi la Budapesta. Acolo, o casă importantă, loc strategic este în posesia nemţilor. O trupă condusă de un maior român, având în componenţă 16 oameni atacă şi cuceresc casa. Acolo se află un soldat german, un bătrân şi o femeie. Nemţii atacă din nou...După trecerea anilor, acelaşi maior şi un alt coleg de luptă, iau avionul spre Budapesta, pentru a reveni la acea casă, unde vor fi şi alte persoane participante la evenimentele de atunci, şi-şi amintesc de camarazi...lupte....Filmul prezintă alternativ prezentul, călători ...şi trecutul...luptele.

Film artistic romanesc-Buzduganul cu trei peceti-1977

2012-01-04T03:54:00.001+02:00

Filmul lui Constantin Vaeni este o noua versiune după Mihai Viteazul, după cel realizat cu şapte ani înainte de Sergiu Nicolaescu. Filmul este o comandă făcută chiar de şeful statului, Nicolae Ceauşescu, care dorea un film cu mai multă "conştiinţă de clasă", care să pună mai puţin accentul pe acţiune şi lupte şi mai mult pe "gândirea" eroului, al cărui urmaş se credea.
Această viziune asupra lui Mihai Viteazul, pune în prim plan episodul glorios al primei Uniri a Ţărilor Române, precum şi frământările existenţei sale, dar şi dedesubturile diplomatice ale politicii marelui domnitor.

Filmul este concentrat asupra celor cinci ani de domnie care, după victoria de la Călugăreni, au pregătit Unirea din 1600. Voievodul este urmărit mai ales în demersurile diplomatice, întreprinse pentru realizarea alianţelor necesare contracarării năvălirilor tătare şi turceşti.

Film artistic romanesc-Vlad Tepes-1979

2012-01-03T01:50:00.000+02:00

In prima sa domnie (1456 - 1462), Vlad Tepes isi consolideaza puterea pentru a apara independenta tarii aflate intr-o dubla subordonare: fata de Poarta si fata de regatele Ungariei. Nemultumiti de politica sa, boierii se rascoala. Vlad prinde de veste si recurge la o pedeapsa crunta: tragerea in teapa. Dupa primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Tepes dau roade, tara e curatata de talhari si tradatori, poporul il iubeste. Pedepsindu-i insa pe solii turci care venisera dupa tribute, Vlad starneste mania lui Mahomed, care porneste sa-l pedepseasca pe nesupus.

Film artistic romanesc-Neamul Soimarestilor-1965

2012-01-03T01:39:00.000+02:00

Tudor Soimaru (Mihai Boghita), un ostean din armata voievodului Tomsa (Ion Besoiu), incearca, impreuna cu alti doi prieteni, sa o salveze pe Magda (Ana Maria Nicolau), fiica boierului Orheianu (Stefan Ciubotarasu), din mainile hatmanului de cazaci Vasca, de care fusese rapita. Tudor se indragosteste de Magda, dar fata nu raspunde sentimentelor sale."Dragan a vrut sa ecranizeze un roman clasic, sobru si dens, cu mijloacele realizatorului de superproductii, a vrut sa impace logica dramaturgica a textului cu plastica filmelor de capa si spada." - Gheorghe Tomozei - 1965 (Cinema)

Film artistic romanesc-Fratii Jderi-1973

2012-01-03T01:28:00.000+02:00

Filmul prezinta o pagina din istoria Romaniei, mai precis, a anilor de gratie de la inceputurile secolului al XV-lea. Acest film este o ecranizare a romanului "Fratii Jderi - Ucenicia lui Ionut", a lui Mihail Sadoveanu. Ionut este fiul cel mic al familiei boierilor , neamului Jder. El este pregatit in iscusinta luptelor, cucerirea fetelor, manuireaarmelor de catre tatal sau si de fratii mai mari. Apoi este trimis la curtea domnitoruului Stefan cel Mare, car-l ofera fiului sau, Alexandru. Ionut si ALexandru devin prieteni si fiul domnitorului il duce pe Ionut la fata pe care o iubea, la Nasta. Culmea, si Ionut se indragosteste de Nasta , care-i impartaseste sentimentele, desi mama ei, vrea sa fie sotie de domnitor. Intre timp, turcii sunt la granitele tarii, iar Stefan cel Mare nu are niciun gand sa li se predea desi acestia sunt "cata frunza si iarba". Ionut, fratii sai si ceilalti capitani ai lui Stefan cel Mare pregatesc trupele pentru lupta, conduse de insusi, Stefan cel Mare.

Film artistic romanesc-Stefan cel Mare-Vaslui 1475

2012-01-03T01:21:00.000+02:00

La 21 Mai 1469, de Sfânta Înãltare, Stefan cel Mare participã la hramul Mãnãstirii Neamt, unde îl prezintã norodului pe fiul sãu, Alexandru Vodã. Stefan cere ajutorul norodului pentru a ispravi rãzboiul "împotriva neorânduielilor" si hotãrãste ca toti tãranii sã primeascã arme, pregãtindu-se de luptã.
"Subtitlul filmului restrange de la inceputul aria: Vaslui 1475; deci nu un vast portret al luminoasei figuri din istoria neamului nostru si-au propus autorii, ci misiunea evocarii unui singur moment din eroica lupta a poporului nostru pentru apararea fiintei nationale si a independentei tarii - victoria lui Stefan cel Mare asupra invadatorilor turci." - Alice Manoiu - 1975 (Cinema)

Sultanul turc, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, continua planurile sale agresive de cuceriri. Dorinta sa este de a ajunge cu armatele sale la Roma si a desfiinta papalitatea. Pentru acest lucru are nevoie de bani, hrana si de liniste la hotare. Astfel, o solie otomana se infatiseaza domnului Moldovei, Stefan cel Mare, pentru a cere tributul pe doi ani si recunoasterea suzeranitatii otomane. Stefan refuza sa plateasca tributul si stie ca acest refuz va atrage riposta armata a turcilor. De aceea Stefan cauta cu infrigurare ajutor financiar si militar de peste hotare trimitind scrisori in acest sens Poloniei, Ungariei, Papalitatii si Venetiei. In acelasi timp, voievodul cere si ajutorul propriului popor planuind sa organizeze oastea cea mare.

In fata numeroaselor armate otomane care vor veni spre Moldova, Stefan trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii strategice pentru a fi sigur ca va reusi sa-l invinga pe agresor - hartuirea dusmanului, pustiirea drumurilor, ascunderea hranei si, in sfirsit, gasirea unui loc pentru confruntarea finala in care numeroasele armatele otomane sa nu se poata desfasura cum trebuie. Tactica pe care Stefan o va folosi va completa definitiv tabloul marii batalii.

Film artistic romanesc-Tudor-1962

2012-01-02T04:12:00.001+02:00

La inceputul secolului al XIX-lea, lupta pentru tron, setea de marire si intrigile alimentate de dominatia otomana produc si framantari sociale. in acest context, personalitatea lui Tudor Vladimirescu contribuie la clarificarea relatiilor.
Revoluţia de la 1821, moment ce marchează începutul istoriei moderne a românilor, se confundă adesea cu destinul conducătorului ei, Tudor Vladimirescu. Aflat de la început şi până la sfârşit în mijlocul evenimentelor, el a fost personajul central prezent în locurile cele mai importante, lăsând impresia că domină totul în jurul său. Imaginea lui Tudor Vladimirescu, îmbrăcat, după propria-i afirmaţie în „cămaşa morţii", a rămas până astăzi un simbol al luptei românilor contra tiraniei, un simbol al setei de dreptate socială dar şi naţională. De-a lungul timpului, „Domnul Tudor", cum a fost numit de popor, a fost contestat, minimalizat şi chiar denigrat. Cu toate acestea, putem spune că Tudor Vladimirescu a trecut hotarul între mit şi legendă. El s-a întipărit în memoria colectivă nu doar ca un simplu conducător politic şi militar, ci şi ca un om deosebit, ca „ţăranul care – conform spuselor lui Nicolae Iorga – făcuse într-adevăr un mare păcat: voise ca în ţara lui să aibă parte de fericire şi de putere săracii neamului". O anchetă întreprinsă în primăvara anului 1821 printre ţăranii din ţinutul Hunedoarei scoate în evidenţă modul în care Tudor era perceput: „Un crăişor s-a ivit dinspre Răsărit, al cărui nume este Toderaş", „acum îi în Ţara Românească, isprăveşte lucrul cu boierii şi, de se va sfârşi lucrul bine acolo, până în Paşti o da şi într-acoace [...] să facă şi aicea dreptate".
Tudor nu a fost însă numai un luptător pentru dreptate. În spatele comandantului militar, deprins cu asprimile vieţii, a existat mereu „omul". Un om deosebit, pentru că mulţi care i-au cunoscut mila şi dreptatea, l-au dorit aproape şi l-au iubit. Înfruntând riscul, Tudor le-a împărtăşit mereu durerile celor sărmani şi i-a compătimit sincer: „Mare milă am pentru săracii locuitori ai Mehedinţului, că unii de o parte şi alţii din altă s-au topit de tot, numai sufletu au rămas în dânşii" – îi scria Tudor la 5 februarie 1815, boierului Nicolae Glogoveanu (în slujba căruia s-a aflat un timp). De exemplu, puţini ştiu că Tudor, cu banii pe care i-a strâns din negoţ (mai ales cel de vite), din arendare de moşii şi din alte activităţi, precum şi din slujba sa, ar fi putut urca nestingherit treptele ierarhiei boiereşti, ca atâţia alţii. Numai că Tudor, moşnean de origine din Vladimir (jud. Gorj), nu a dorit o asemenea viaţă. Simpatia în rândul oamenilor de pe plaiurile oltene, şi-a câştigat-o atunci când a fost comandantul unui „corp" de panduri în războiul ruso-turc din 1806 – 1812. Titlul de locotenent în Armata rusă, Ordinul „Sf. Vladimir" şi titlul de „supus rus", i-au răsplătit meritele. În 1813, când după terminarea războiului, domnitorul Caragea a vrut să-l îndepărteze de oamenii care-l cunoşteau, a refuzat categoric postul încredinţat. Desigur Tudor şi-a dat seama că înaintarea sa se dorea de fapt o izolare, pentru a putea fi mai uşor prins şi omorât. De aceea, el a rămas în mijlocul celor care aveau nevoie de sfaturile şi de braţul său. Dar nu este mai puţin adevărat că a rămas între cei care îl puteau la rândul lor ajuta.
Militar sau vătaf de plai, Tudor Vladimirescu a înfruntat moartea de atâtea ori încât se obişnuise cu ea. Relaţiile sale cu pandurii erau de suflet. Le inspira încrederea şi convingerea că alături de el nu puteau decât să învingă. Dar din ocrotitor, se putea transforma repede în judecător. Unii au ajuns să se teamă de el, fiindcă nu-i prea cruţa pentru greşelile sau nedreptăţile făcute. Dacă greşeala se repeta, pedeapsa era nemiloasă. În asemenea situaţii Tudor era, după cum afirma şi Mihai Cioranu (aghiotant şi şef al Cancelariei lui Tudor), „sever şi de multe ori şi la mai multe împrejurări foarte crud". Era gata să ierte numai dacă era convins că pericolul a trecut. Dar dacă lucrurile stăteau invers, „ducea represaliile până la ultima consecinţă". Ştefan Scarlat Dăscălescu, secretar al caimacamului Craiovei, spunea despre Tudor: „Cine ştie ce ar fi fost într-o altă sferă, într-o altă epocă, cu spiritul mai cultivat, un asemenea om ! Avea o stofă de om mare, dar timpul, locul şi mijloacele i-au lipsit [...] Cromwell al ţării noastre."
Linia politică a lui Tudor Vladimirescu se desprinde din proclamaţiile şi scrisorile lui din timpul Revoluţiei. Gândirea sa, transmisă nouă prin textele rămase de la el, continuă şi astăzi să aibă un rol călăuzitor. Le citim şi le recitim cu plăcere, iar mesajul lor ne dau de fiecare dată fiori. „Suntem datori să ne jertfim pentru patria noastră, pentru care şi sunt eu venit dimpreună cu norodul !" – spunea Tudor. Fapt ce ne demonstrează clar, că ştia că drumul pe care l-a ales era plin de riscuri. Când se afla la Piteşti, în 21 mai 1821, el i-a spus lui Iordache Olimpiotul: „Vreţi să mă omorâţi ? Eu nu mă tem de moarte. Eu am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a fi ridicat steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat cu cămaşa morţii." Cuvinte ce dovedesc că Tudor avea şi conştiinţa datoriei şi pe aceea a răspunderii pentru ţară şi oamenii ei. Fiindcă pentru Tudor Vladimirescu definiţia ţării, a patriei, este deja alta: „...patrie se cheamă norodul, nu tagma jefuitorilor".Născut cam pe la vremea când înfloreau cireşii, „Domnul Tudor" continuă să rămână, pentru noi românii, acelaşi „Om al începutului de drum", un model de viaţă şi de luptă. Şi dacă pentru unii nu este decât un nume, iar pentru alţii un mit sau o legendă, adevărul este că el, Tudor, a supravieţuit trecând din suflet în suflet, păstrând mereu vie flacăra speranţei şi a dreptăţii. Considerat un reformator autentic de către Mihai Eminescu, Tudor a rămas – aşa cum spunea şi Nicolae Iorga – „un simbol al lucrurilor care vor trebui să vie", pentru că, remarca Nicolae Bălcescu, revoluţia „nu moare cu dânsul". O dovadă dacă vreţi, că „Eroii sunt pentru Neam ceea ce sunt profeţii pentru religie şi sfinţii pentru biserici. Ei sunt verigile prin care se leagă lanţul veşniciei naţionale."

Vezi mai multe peTeava.ro

Film artistic romanesc-Totul se plăteşte-1986

2012-01-02T03:37:00.000+02:00

Un preot catolic trimis de Lamartine sa ajute revolutia romana vine la societatea "Fratia". Lui Margelatu (Florin Piersic) i se pare de la inceput suspect. Identitatea lui este alta. Povestea este plina de suspans, de atentate, chiar si asupra lui Voda Bibescu (Ion Besoiu). Actrita Agatha Slatineanu (Marga Barbu) este si ea prinsa in conspiratie. Dupa ce sotul ei, Gonfalone (George Constantin) pierde totul la carti, inclusiv sala de teatru, Agatha da foc teatrului. Margelatu scapa cu bine si din aceste incercari.Ultimul film al seriei "Margelatu" (1. "Drumul oaselor"; 2. "Trandariful galben"; 3. "Misterele Bucurestilor"; 4. "Colierul de turcoaze"; 5. "Masca de argint"; 6. "Totul se plateste").

Film artistic romanesc-Masca de argint-1985

2012-01-02T03:32:00.000+02:00

Evenimentele il aduc in Tara Romaneasca pe bancherul Troianov (Alexandru Repan), o persoana darnica si totodata suspecta, despre care Aga (Traian Stanescu) vrea sa afle totul, prin spionul sau platit, Agata Slatineanu (Marga Barbu). In timpul unei petreceri fastuoase oferite de Troianov, in care doamnele gasesc sub servete bijuterii costisitoare, iar Agata primeste insasi trasura bancherului, cu tot cu vizitiu, are loc un conflict in care sunt impuscati doi oameni. Asasinul poarta imbracamintea lui Margelatu (Florin Piersic), o palarie identica cu a viteazului si o masca de argint pe fata. El il rapeste pe boierul Vardala, detinatorul unor mult-ravnite mine de aur. "Boier Vardala, pentru domnia ta am venit!", spune strainul. "Dar nu ma stiu cu nimic vinovat!", replica Vardala. "Si semnatura pusa pentru concesionarea minelor de aur?". "Dar e pamantul meu, fac ce vreau cu el!". "Da, dar in fata Fratiei ai jurat altceva! Esti o nenorocita de ridicatura din gunoaiele tarii!", conchide strainul si, in timp ce-si pregateste retregerea si rapirea lui Vardala, mai impusca un om. Conflictul ajunge de indata la urechile Agai, care considera ca, pentru grupul sau de interese, incidentul "a picat bine", pentru ca strainul cu masca "i-a judecat pe ceilalti in numele Fratiei". Dar printre membrii Fratiei, actiunea asa-zisului Margelatu e un nonsens, dincolo de justificarea adusa de unul dintre "frati", si anume aceea ca un om care a stat in conditiile de prizonierat in care a trait Margelatu poate deveni nemilos. In rest, totul pare fara inteles: in primul rand, de ce ar amesteca Margelatu Fratia intr-o chestiune personala si apoi, de ce ar face moarte de om in numele societatii? Nu le ramane lui Rosetti si membrilor Fratiei decat sa-l gaseasca grabnic pe Margelatu, cel care, in opinia lor, "si-a pierdut mintile". Trimisul lor special este, ca intotdeauna, locotenentul Devos (George Motoi).

Film artistic romanesc-Colierul de turcoaze-1985

2012-01-01T23:39:00.001+02:00

În scopul declanşării unui conflict diplomatic împuternicitul băncilor vieneze e răpit, împreună cu fiica sa, în timp ce se îndrepta spre Bucureşti. Consulul austriac face scandal, iar domnitorul Bibescu, de teama unui scandal politic, făgăduieşte eliberarea ostaticilor în termen de 7 zile. Răpitorii pot fi demascaţi şi scoşi din vizuină numai de Mărgelatu şi prietenul său, Buza de Iepure. Operaţiunea pare să aibă sorţi de izbândă datorită indiciilor lăsate de prizonieri: turcoazele lăsate în urma lor.Al patrulea film al seriei "Mărgelatu".

Film artistic romanesc-Misterele Bucurestilor-1983

2012-01-01T23:30:00.002+02:00

Actiunea se muta intr-un Bucuresti plin de farmec oriental. Vrajitoarea Strigoaica, mama hotilor si cersetorilor, conduce din umbra orasul. E cea mai tare ghicitoare. Lotrii il prind si il judeca pe Buza de Iepure (Szabolcs Cseh) pentru ca i-a tradat. Margelatu (Florin Piersic) dejoaca atentatul asupra Domnitorului Bibescu.
Al treilea film al seriei "Margelatu".
In "Misterele Bucurestilor" personajele de fundal isi parasesc departarile si, chiar daca nu ocupa prim-planuri decat pe segmente, ele fac, in mod nemijlocit, parte din conflict. Deci istoria nu mai e chenar. Ea intra in tesatura. (...) Pe scurt, cel mai antrenant si mai suculent film dintr-un serial de mare si explicabila popularitate. - Ecaterina Oproiu - 1983 (Romania libera).

Film artistic romanesc-Trandafirul galben-1981.

2012-01-01T18:50:00.001+02:00

Continuand aventura din Drumul Oaselor, eroii filmului in frunte cu Margelatu dupa o serie de intamplari si depasirea unor obstacole, aduc in tara armele cumparate de la Viena cu banii rezultati din vinderea odoarelor si valorilor lasate mostenire de Tudor Vladimirescu in acest scop. Astfel, ei contribuie la pregatirea revolutiei de la 1848 din tarile Romane.

Film artistic romanesc-Drumul Oaselor-1980

2012-01-01T18:46:00.001+02:00

Un grup al "Fratiei" pasoptiste preia o comoara a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba pe arme, la Brasov, in lupta cu arnautii si cu propriile lor tentatii. Margelatu, temut de multi, ajuta rezistenta in lupta impotriva autoritatilor statului.

"O echipa experimentata in filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu si Ion Besoiu) si un regizor specializat in filme istorice (Doru Nastase) au reconstituit cu farmec inceputul de secol 19 romanesc si le-au adaugat aventurile lui Margelatu pe fondul miscarii pasoptiste. Dupa aventuri palpitante, doar Margelatu ajunge teafar la capatul Drumului Oaselor, iar cei aproape sase milioane de spectatori ai acestui film de succes vor impune un ciclu care il va face pe Margelatu nemuritor" (Ion Tutui - ANF).

Film artistic romanesc-Zestrea domniţei Ralu-1972

2011-12-31T18:16:00.002+02:00

Partea a doua a tripticului dedicat haiducului Şaptecai şi episodul 5 al seriei Haiducilor.

După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) porneşte din nou spre urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Struja), Şaptecai cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplari spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a domniţei Ralu (Aimee Iacobescu).

Film artistic romanesc-Rapirea Fecioarelor-1968

2011-12-31T18:11:00.000+02:00

La inceputul secolului al XIX-lea, printr-o tacita intelegere cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care doreste sa-si indeparteze sotul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), pasa de Vidin, ataca fara mila satele, rapind fete. Haricleea isi trimite fiul la adapost, la o manastire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petrut) il rapesc, pentru a-l da in schimbul incetarii jafurilor. In timp ce haiducii urmaresc un boier, care vrea sa fuga din tara cu averea, Pazvanoglu ataca din nou. La randul lor, haiducii, ajutati de Anita (Marga Barbu), patrund in palatul pasei si elibereaza fetele. In haosul creat, fiul Haricleei este ucis.

Film din seria "Haiducii". Al doilea film al seriei, dupa filmul "Haiducii". Personajul principal, Amza, este preluat de Emanoil Petrut, dupa ce, in primul film al seriei, il interpretase Ion Besoiu.

Film artistic romanesc-Răzbunarea haiducilor-1968

2011-12-31T18:03:00.002+02:00

Intr-un mic port dunarean, doua femei se imbarca in taina pe un vas austriac: Haricleea Hangerli (Olga Tudorache), care, dupa pierderea sotului - Voda Hangerli, si a fiului, vrea sa ajunga la Stambul sa rascumpere tronul cu imensa avere jefuita de la boieri, si Maria (Elisabeta Jar), fata vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scarlatescu), nepoata Haricleei, care e gata sa faca orice pentru a intra in posesia averii luate de la tatal ei. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea si o arunca in Dunare. Dar, spre marea ei dezamagire, in geamantanul in care banuia ca se afla averea, gaseste capul lui Hangerli. Pazvanoglu, Pasa din Vidin (George Constantin) spera sa obtina bunavointa sultanului oferindu-i in dar copii rapiti din satele romanesti. Haiducul Amza (Emanoil Petrut) si oamenii sai, insa lupta sa le zadarniceasca planurile.

Al treilea film din seria "haiducilor", dupa "Haiducii" si "Rapirea fecioarelor".

Film artistic romanesc-Saptamana Nebunilor-1971

2011-12-31T17:52:00.001+02:00

Ultima parte a tripticului dedicat haiducului Şaptecai şi episodul 6 al seriei Haiducilor. În Săptămâna nebunilor, ceata lui Anghel (Florin Piersic) schimbă zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) în arme pentru armata lui Tudor din Vladimiri, armată căreia se hotăresc să i se alăture. Deşi prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi torturat cu salbăticie de oamenii lui, Şaptecai scapă din temniţă, urmându-şi drumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi tovarăşi de haiducie, Anghel îşi vede din cele din urmă visul implinit.

Film artistic romanesc-Haiducii lui Sapte Cai-1971

2011-12-31T17:46:00.000+02:00

Seria Haiducilor ("Haiducii" - 1965; "Răpirea fecioarelor" - 1967; "Răzbunarea haiducilor" - 1968) continuă cu tripticul haiducului Şaptecai din care primul episod este acest film.

Pentru a-i oferi fiicei sale, domniţa Ralu (Aimee Iacobescu), bijuteriile dorite, Caragea Vodă (Nucu Păunescu) instituie un nou bir. Vestitul Anghel Şaptecai (Florin Piersic), căpitanul unei cete de haiduci se ridică în apărarea ţăranilor împovăraţi şi porneşte pe urmele banilor. Îndemnat de ibovnica lui, Aniţa (Marga Barbu) să plece spre "Stambul", Anghel cade pradă unei diversiuni şi, capturat de Mamoulos (Colea Răutu), este trimis în temniţă.

Mari actori romani!

2011-12-29T15:03:00.002+02:00

(sună telefonul)
- Da... da eu... eu da... ce faci? Parcă l-am chemat pe Mateiaş. Bine, bine...
(intră Mateiaş)
- Să trăiţi.
- Noroc Mateiaş! Ce faci? Îmi pare bine că te văd. Ia loc... ia loc... Mateiaşule, Mateiaşule... Cum îţi merge?
- Bine.
- Bine.
- Bine, să trăiţi.
- Eh... eşti mulţumit la noi.
- Păi se poate, cum să nu fiu? La noi în intreprindere toată lumea este mulţumită.
- Toată lumea...
- Toată lumea...
- Toată lumea, da... Câştigi bine?
- Bine, dar e loc şi pentru mai bine.
- Este, este! Văd că te descurci aşa... scri şi la presa locală.
- Ah, încerc şi eu, amator ştiţi...
- Amator?... Eşti, cum le spune ăstora... satiric.
- Mai mult sau mai puţin.
- Da, e na... satira e o armă, nu?
- Păi da, e.
- Este... şi dumneata tragi!...
- Nu trag. Cum o să trag?...
- Cum nu tragi, dar ce faci?
- Scriu...
- Scri... dar tragi... tragi, tragi, că de-aia e armă!... Spune mă maestre mă, de unde îţi alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viaţă nu?
- Păi da... viaţa e sursa.
- Da... viaţa e sursa, viaţa, aşa este... Uite să citim ce ai publicat dumneata ieri, fabula asta care a apărut... Aicea scrie aşa: elefantul, vrăbiuţa plus bursucul şi maimuţa, muncesc cu aprindere, la o intreprindere. La ce intreprindere?
- Una imaginară... e fabulă.
- Fabulă, fabulă măi maestre mă, dar unde baţi cu ea aşa?...
- Nu bat nicăieri.
- Nu baţi?
- Sigur că nu bat.
- Păi scrie aicea - vrăbiuţa e secretară, frumuşică şi sprinţară, iar director elefantul, care face pe... pe...
- Verbantul... n-am găsit altă rimă, să trăiţi.
- Dar parcă nu spuneai că scri aşa din imaginaţie, că viaţa e sursa...
- Da, e... e...
- E... dar de viaţa cui te legi dumneata? Cine este elefantul şi cine este vrăbiuţa? Hmm?!
(intră secretara)
- V-am adus mapa, la semnat.
- Multumesc... Vrăbuiţa, eh?
- Vai, dar cum pot să-mi permit să fac...
- Păi de ce nu poţi să-ţi permiţi dacă e fabulă, eh? Şi dacă ea e vrăbiuţa... atunci eu... eu cine sunt?...
- Vă dau cuvântul meu că...
- Vai, stai, stai, stai... tovarăşul Mateiaş, stai să mai citim... Elefantul a avut de dat un raport cum a lucrat, câte alune avea în plan, câte a cules pe an, fildeş cât a folosit, cât a economisit... însă tot ce a raportat era binişor... binişor... umflat. Umflat nu cu pompa, ci cu... cu...
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit altă rimă... da, da, da... în schimb dincolo ai găsit, i-auzi... să nu cadă-n disgraţie şi să ia o deco... o deco ce?
- Vă dau cuvântul meu că nici nu m-am...
- Da!... Lasă măi!... Îţi găsesc şi eu dumitale o rimă: foaie verde, drum de fier, mite paşte un trans... trans...
- ...plant!
- Ha, ha! Nu, nu, nu un transplant - un transfer. D'neata ai auzit de Vinţul de Sus?
- ...
- E, n-ai auzit dar o să faci fabule la Vinţul de Jos. Hai să citim mai departe...
- Mai departe de Vinţul de Jos?
- Nu, mai departe ce scrie aici... Vrabia dactilografă, a făcut o mică gafă. De la poartă a ciripit unui vechi şi drag iubit, un bursuc cu părul rar... un bursuc cu părul rar, din serviciul financiar, dar bursucul ameninţă că dă totul în şedinţă, poate un tigru o să apară din pădurea tutelară, bursucul aruncă bomba, şi elefantul îşi pierde... ce-şi pierde elefantul?
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit... mă rog, mă rog, mă rog... să zicem că noi nu ştim cine este elefantul şi că nici nu ne interesează. Nu, nu ne interesează... Dar cine e bursucul?
- Unu imaginar, unu care trăieşte în pădure...
- Cum mă maestre mă? Cum mă maestre?... Lucrează la serviciul financiar şi trăieşte-n pădure... Cine te crede asta? Pe cine prosteşti dumneata?! Las c-aflăm noi! Aflăm noi imediat!!
(sună soneria, intră secretara)
- M-aţi sunat?
- Da... fi drăguţă tovarăşa vrăbiuţă... eh, tovarăşa secretară şi cheamă la mine pe tovarăşul bursucul.
- Pe cine?
- Las' că şti dumneata. Bursucul cu părul rar din serviciul financiar.
- Nu cunosc nici un bursuc.
- Unu vechi, vechi drag şi iubit, care i-ai ciripit, bursucul care aruncă bomba ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- Trompa, da... n-ai găsit altă rimă, da, da... n-ai găsit... cine-i bursucul?
- Eu n-am ciripit nimic.
- Cheamă-i la mine pe toţi de la financiar... văd eu care are părul rar!
(intră trei bărbaţi cu părul rar)
- Să trăiţi...
- Să trăiţi...
- Să trăiţi...
- V-am invitat la o... discuţie amicală... este aicea şi prietenul meu Mateiaş.
- Să trăiţi...
- Dar spuneţi-mi vă rog aşa... când discutaţi aşa între dumneavoastră, dar sincer nu... ce porecle vă daţi? Uite, de exemplu, mie mi se spune elefantul, este Mateiaş?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă, da... Vouă cum vă zice?
- Ştiţi... când glumim, că mai glumim şi noi...
- Dar numai în pauza de masă...
- El îmi zice mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Pentru că şi el îmi spune mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Dar câţi bursuci sunteţi la servicul financiar?!
- Noi trei şi o bursucă la caserie...
- Păi bine mă maestre mă... de ce n-ai scris şi dumneata o fabulă mai clară... cum e boul şi viţelul. Ştiam cine-i boul, ştiam cine-i viţelul... ce mă fac eu cu atâţia bursuci pe capul meu?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă!! Vă salut!
- Să trăiţi...
- Vă salut!!
- Să trăiţi...
(sună soneria)
- Da... da... am înţeles, e bine... adică numai bine, sigur, sigur... o să vă aşteptăm cu plăcere, cu plăcere. Am aflat cine-i bursucul, în schimb vine tigrul de la pădurea tutelară, bursucul care aruncă bomba, ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- E bună rimă, e rimă bună! E foarte...

Interpretează: Toma Caragiu, Mircea Diaconu, Paula Rădulescu, Marius Pepino, Mihai Stoenescu
Text: Dan Mihăescu, Grigore Pop, Octavian Sava, Aurel Felea